Basarabia a ocupat un loc extrem de important în politica externǎ a României şi cu deosebire în relaţiile româno-sovietice. Dupǎ încheierea Primului Rǎzboi Mondial, în noiembrie 1918, diplomaţia româneascǎ s-a concentrat asupra încheierii tratatelor de pace. Conferinţa pǎcii s-a deschis la Versailles, în ziua de 18 ianuarie 1919, când statul naţional unitar român […]
ShareCoordonator: Gh. Buzatu, Marusia Cirstea,Horia Dumitrescu, Cristina Paiusan-Nuica Editura: Demiurg, Volumul al II-lea Focsani 2010 597 pagini Share
ShareCoordonator: Gh. Buzatu, Marusia Cirstea,Horia Dumitrescu, Cristina Paiusan-Nuica Editura: Demiurg, Volumul I Focsani 2010 534 pagini Share
ShareDupa 8 iunie 1930, principele Nicolae a redevenit un simplu membru al familiei regale, fara obligatii constitutionale (Magazin istoric, nr. 10/2000). Conform traditiei, a primit unele functii onorifice, precum aceea de inspector general al armatei si de presedinte al Consiliului Superior al Aeronauticii. Pe buna dreptate însa, el se considera principalul partizan al […]
ShareÎncă din 1866, elita politică din România a optat pentru adoptarea unei Constituţii „croită” după modelul belgian, adică cea mai democratică din Europa acelei perioade. Ulterior s-a desfăşurat o acerbă dispută privind evoluţia societăţii româneşti. În timp ce liberalii apreciau că prin adoptarea unei legislaţii moderne, avansate România se va apropia rapid de […]
ShareAu trecut 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, perioada similară cu cea interbelică. La scara istoriei ( a „duratei lungi” cum o numea Fernand Braudel) comparațiile sunt permise și chiar necesare pentru a se putea emite judecăți de valoare. Rezultatele concrete deținute în cele două etape istorice (1918 – 1938 […]
ShareNicolae Titulescu, de la moartea căruia în martie 2011 s-au împlinit 70 de ani, a fost una dintre cele mai cunoscute şi importante personalităţi din România interbelică. Încă din timpul vieţii, a avut parte de elogii, dar şi de contestări, iar posteritatea a oscilat între ignorare, contestare, elogii şi uitare.
Cităm câteva exemple. […]
ShareSchimbările revoluţionare înregistrate în Europa anului 1989 au fost rezultatul unui proces istoric îndelungat. Premisele acestor schimbări se află în modul în care s-au instaurat regimurile socialiste, în politica promovată de-a lungul a patru decenii și jumătate. Factorul hotărâtor a fost contextul internaţional, modificarea raportului de forțe între marile puteri (în principal, Uniunea Sovietică și […]
ShareCâteva consideratii personale:
Dupa 1989, mai mulţi foşti şi actuali lideri politici, militari, lucrători în serviciile secrete şi-au publicat memoriile. A venit apoi şi rândul unor universitari, implicaţi în viaţa politică, dar care nu şi-au părăsit activitatea de bază, aceea de istorici. În cele ce urmează ne vom referi la cărţile […]
ShareIoan Scurtu

Facebook
Articole recente
- VI. SĂ RESPECTĂM ISTORIA … altora. STATUIA DE LA ARAD
- V. 2005. LICHIDAREA UNUI SIMBOL NAȚIONAL: FUNDAȚIA GOJDU
- IV. 1996. DUPĂ RECLAMAȚII ȘI REPROȘURI – MULȚUMIRILE OFICIALE ALE AMBASADORULUI SUA
- III- 2. 1994. PROPUNEREA „A FOST DISCUTATĂ ȘI ACCEPTATĂ CA BAZĂ PENTRU CONVORBIRILE ULTERIOARE”. Dar…
- III -1. 1920. „UNGARIA VA REMITE FĂRĂ ÎNTÂRZIERE ARHIVELE”. Au trecut 105 ani…
Comentarii recente
- Vasile la Note de lectură și considerații personale
- Mircea Ionescu la Istorie și actualitate: unitatea națională și „sacrificiul istoric”
- bmj.ro la FDGR-ul lui Iohannis, înfrânt în instanță de Cotidianul
- Marian la Un sfert de veac, trei constituții, trei regimuri (1923-1948)
- wikis.ro la „ENIGMELE ISTORIEI”

