„Unda de şoc a Revoluţiei Ruse în România” la RRA

„Pace, pâine, pământ”. A fost lozinca cea mai cunoscută pe care au clamat-o bolşevicii pentru reuşita loviturii de stat din 25 octombrie 1917 stil vechi, 7 noiembrie după calendarul gregorian. Revoluţia burgheză începuse mai devreme în februarie, când erorile de sistem şi personale ale ţarului Nicolae al II-lea au dus la prăbuşirea unei dinastii veche de trei sute de ani.

Monarhişti, naţionalişti, liberali, socialişti, revoluţionari, menşevici, bolşevici şi anarhişti. Aceştia reprezentau diferite curente politice în Rusia revoluţionară.Dintre toţi, social-democraţii şi bolşevicii aveau să se confrunte pe tot parcursul celor opt luni de demonstraţii, mitinguri, acte de violenţă, revolte, guvernări succesive şi fără soluţii practice.

Social-democratul sau socialistul-revoluţionar Kerenski, unul dintre artizanii revoluţiei din februarie a pierdut partida continuării războiului, în vară după oprirea ofensivei conduse de gen. Brusilov. Greşelile de abordare politică a evenimentelor i-au costat mult atât pe aristocraţii ruşi, cât şi pe iniţiatorii valului de liberalism impus unei ţări uriaşe ca întindere şi foarte diversă ca etnii şi popoare, cu un grad scăzut de dezvoltare industrială şi multă neştiinţă de carte.

Cei interesaţi puteţi asculta interviul aici.