Nu voi intra în analiza acestui document postat pe internet, dar vor preciza doar că el are unele capitole bine realizate din punct de vedere ştiinţific, cu un aparat critic bogat, constituindu-se în adevărate contribuţii la cunoaşterea unui capitol din istoria României. Din păcate, Raportul este conceput ca un document politic şi utilizează un vocabular […]

Problemele privind organizarea lumii după război au făcut obiectul discuţiilor între liderii SUA, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, încă din octombrie 1943. După înfrângerea Germaniei, la 9 mai 1945, s-a organizat Conferinţa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), la care s-a decis încheierea tratatelor de pace cu Italia, Bulgaria, Finlanda, România şi […]

În Proclamaţia regală şi Declaraţia guvernului difuzate la radio în seara zilei de 23 august 1944 se afirma că România a acceptat condiţiile de armistiţiu oferite de Naţiunile Unite, care au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile interne, iar România consideră din acel moment Naţiunile Unite ca naţiuni prietene. Realitatea istorică a dovedit că […]

În februarie – martie 1907 s-a desfăşurmat cea mai mare răscoală ţărănească din Europa secolului al XX-lea. Începută la Flâmânzi, în nordul Moldovei, răscoala a cuprins România întreagă, cunoscând cea mai mare intensitate în Muntenia şi Oltenia.

Nemaiputând face faţă valului devastator, guvernul conservator condus de Gh.Gr. Cantacuzino a demisionat la 12 martie, fiind înlocuit […]

Ca urmare a încetării din viaţă a lui Carol I, la 28 septembrie / 11 octombrie 1914, principele moştenitor Ferdinand a depus jurământul în faţa Parlamentului, devenind regele României. În cuvântul său, noul suveran a adus elogii înaintaşului său şi a promis să-i urmeze pilda, fiind hotărât să muncească fără preget „ca bun […]

După refuzul chinezilor şi albanezilor de a recunoaşte supremaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în mişcarea comunistă şi muncitorească mondială se contura în 1962 o nouă „schismă”, cea a Partidului Muncitoresc Român. Liderul sovietic N.S. Hruşciov dorea să împiedice o asemenea perspectivă, drept care a insistat să aibă o întâlnire directă cu Gheorghiu-Dej, fiind convins […]

După cucerirea independenţei de stat a României în 1877 – 1878, principalul deziderat al românilor a devenit realizarea unităţii naţional-statale. N. Iorga s-a numărat printre acei cărturari şi oameni politici care au militat pentru eliberarea fraţilor din provinciile aflate sub dominaţie străină, în primul rând a celor din Transilvania.
Izbucnirea primului mondial, la 15/28 […]

Médiamensonges (Minciuni mass-media) este titlul unei lucrări apărute la Bruxelles în 1990, realizată de Gérald de Selys, ziarist la Radio-Televiziunea belgiană de limbă franceză. El preciza că ideea i-a venit „după {mosimage} scandaloasa mistificare a măcelului de la Timişoara”. În opinia sa, minciunile despre cele petrecute în oraşul de pe Bega în decembrie 1989 constituie […]

Încă de la constituirea sa, în iulie 1864, Corpul Ponderatoriu, sau Senatul, a fost conceput atât ca un organism electiv, cât şi ca unul reprezentativ pentru elitele politice şi culturale. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, promulgat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea că Senatul se compune din: mitropoliţii ţării, episcopii eparhiilor, întâiul preşedinte al […]

În 1894, poetul George Coşbuc publica poezia Noi vrem pământ, care a avut un puternic ecou în epocă, deoarece exprima starea de spirit a ţăranilor din România. Desele răscoale de la sfârşitul secolului al XIX-lea au avut drept cauză fundamentală lipsa pământului, care să le asigure ţăranilor hrana cea de toate zilele. Guvernanţii, […]