Principele Ferdinand a ajuns pe Tronul României în urma unui concurs de împrejurări. Prima a fost aceea că domnitorul Carol I nu a avut copii (singura fetiţă a murit la 4 ani). Ca urmare, s-a aplicat articolul 83 din Constituţia României care prevedea: „În lipsă de coborâtori în linie bărbătească a Măriei Sale […]
ShareAici puteți urmări înregistrarea de lansarea cărții cu titlul de mai sus la care am participat.
ShareDupă ce în 1962 am absolvit Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, am fost repartizat la Catedra de Istoria României, devenind coleg cu foştii mei profesori. O situaţie de loc comodă, astfel că veneam la Catedră doar în zilele când eram de permanenţă sau avea loc vreo şedinţă. Preferam să merg la Arhivele […]
Share
Dupǎ revoluţia din decembrie 1989, în disputa politicǎ din România s-au aflat şi Arhivele Statului. Se pǎrea cǎ românii au devenit brusc interesaţi de cunoaşterea istoriei “adevǎrate”, pe bazǎ de documente. Şi cum cele mai multe documente se aflau la Arhivele Statului, aceastǎ instituţie a devenit obiect de controverse.
Share
Arhivele Statului au luat fiinţǎ în mai 1831 în Ţara Româneascǎ (Muntenia) şi în ianuarie 1832 în Moldova. Dupǎ Unirea Principatelor, în 1859, a urmat un proces de constituire a instituţiilor unice, la nivelul întregii ţǎri. În acest proces s-au integrat şi cele douǎ instituţii de arhivǎ, care s-au unit în octombrie 1862, […]
ShareDuminică, 18 august 2013, am fost invitatul lui Adrian Ursu în cadrul emisiunii Secvenţial. Cei interesaţi puteţi urmări înregistrarea aici.
Share„Basarabia. Aşa cum a fost.”
Luni, 26 martie 2012, am participat la emisiunea „Basarabia. Aşa cum a fost” transmisă în direct de TVR1 şi TVRI.
Ataşez mai jos înregistrarea:
După revoluția din decembrie 1989, Arhivele Statului au fost ținta unor atacuri publice pe cât de frecvente, pe atât de vehemente, fiind acuzate că ascund documentele privind Securitatea și Partidul Comunist. Dintr-odată, românii deveniseră interesați de activitatea acestor instituții, iar ziariștii găsiseră un subiect „gras” pe care-l valorificau din plin.
Extrem […]
ShareValeriu Râpeanu – istoric şi critic literar, profesor şi ziarist, realizator de emisiuni TV, director de editurǎ şi conferenţiar de talent – şi-a dedicat o bunǎ parte din viaţǎ editǎrii operei lui N. Iorga.
A fǎcut-o cu profesionalism, animat de voinţa de a reda profesorului, istoricului, memorialistului, activistului pe tǎrâm social […]
ShareMarţi, 21 aprilie – la Ambasadă, care a organizat masa rotundă cu tema Independenţa de stat a României. Relaţiile româno-ruse. 1877-1878, participă circa 50 de persoane, cele mai multe de la Institutul de Slavistică, de la Institutul de Istorie al Federaţiei Ruse şi de la Institutul de Relaţii Internaţionale. O bună parte dintre […]
ShareIoan Scurtu
Facebook
Articole recente
- IV. 1996. DUPĂ RECLAMAȚII ȘI REPROȘURI – MULȚUMIRILE OFICIALE ALE AMBASADORULUI SUA
- III- 2. 1994. PROPUNEREA „A FOST DISCUTATĂ ȘI ACCEPTATĂ CA BAZĂ PENTRU CONVORBIRILE ULTERIOARE”. Dar…
- III -1. 1920. „UNGARIA VA REMITE FĂRĂ ÎNTÂRZIERE ARHIVELE”. Au trecut 105 ani…
- II. 2 decembrie 1991. REFERENDUMUL „NU POATE AVEA VALABILITATE ÎN TERITORIILE ANEXATE ABUZIV”. Și totuși …
- AMINTIRI, REFLECȚII ȘI APRECIERI PRIVIND ISTORIA RECENTĂ. Cuvânt explicativ
Comentarii recente
- Vasile la Note de lectură și considerații personale
- Mircea Ionescu la Istorie și actualitate: unitatea națională și „sacrificiul istoric”
- bmj.ro la FDGR-ul lui Iohannis, înfrânt în instanță de Cotidianul
- Marian la Un sfert de veac, trei constituții, trei regimuri (1923-1948)
- wikis.ro la „ENIGMELE ISTORIEI”