Dinu C. Giurescu

Voi începe cu volume primite cu dedicaţie de la autori:

Profesorul Dinu C Giurescu – medievist prin formaţie, cu o teză  de doctorat privind domnia lui Ioan Vodă cel Viteaz – a devenit după 1989 unul dintre cei mai valoroşi şi prolifici specialişti în istoria contemporană a României. În 1990 a ocupat postul de profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, devenind colegi la Catedra de Istoria Românilor. Am participat împreună la numeroase activităţi – Comisia de Istorie a Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, comisii pentru susţinerea doctoratului, sesiuni ştiinţifice în Bucureşti şi în provincie, inspecţii speciale pentru gradul didactic I etc. etc.

Dinu C. Giurescu a publicat lucrări fundamentale privind istoria contemporană a României, întemeiate pe documente, dar şi pe cunoașterea directă a evenimentelor trăite de domnia sa.

Între acestea, România în cel de-al Doilea Război Mondial (1939 – 1945, București, Editura ALL, 1999, 310 p., o excelentă sinteză, în care a tratat cu mult curaj şi echilibru probleme foarte complicate şi controversate, precum pierderile teritoriale impuse României în 1940, statul naţional-legionar, „regimul autoritar” din timpul lui Ion Antonescu, armata română pe frontul de Est, evreii din România (1940-1944), actul de la 23 august 1944, armata română pe frontul de Vest. Mi-a oferit cartea cu dedicația:

Colegului/ Profesor universitar dr. IOAN SCURTU/ Cu cele mai bune gânduri şi/ alese sentimente/ Dinu C. Giurescu/ 8 iunie 1999.

Pe baza documentelor de arhivă depistate în SUA, precum şi a altor surse, Dinu C. Giurescu a analizat perioada cuprinsă între 23 august 1944 şi 30 decembrie 1947 în mai multe volume, stăruind asupra guvernării Nicolae Rădescu,  alegerilor parlamentare din 1946 şi a anului 1947. Toate aceste volume mi le-a oferit  cu dedicație. Pe cartea intitulată Cade Cortina de Fier. România 1947. Documente diplomatice (Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002, 253 p.) a scris:

„Profesorului universitar/ dr. IOAN SCURTU/ Cu cele mai alese sentimente pentru coleg şi opera sa/ Dinu C. Giurescu/ 11 decembrie 2002/ Bucureşti.

Profesorul Dinu C. Giurescu s-a încumetat să coordoneze volumul X al Tratatului Istoria Românilor. 1948 – 1989 (București, Editura Enciclopedică, 2013), scriind mai mult de 80% din cele 1 309 pagini, în care a abordat  succesiv, pe bază de documente, „epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej”, „epoca Nicolae Ceaușescu”, cu principalele componente ale acelor ani, inclusiv activitatea PCR, politica extenă, minorităţile naţionale. Mi-a spus că a urmărit să prezinte o imagine reală, întemeiată pe documente, cu totul diferită de Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, publicat în 2007, pe care-l considera „pamflet poilitic”. Am primit volumul cu dedicația:

Colegului şi prietenului /Profesor IOAN SCURTU/ Cu cele mai alese sentimente/ Dinu C. Giurescu/ 25 nov. 2013.

 Remarcabil este faptul că Dinu C. Giurescu a lăsat o excelentă carte de memorii, intitulată De la Sovromconstrucţii nr.6 la Academia Română. Amintiri. Mărturii (București, Editura Meronia, 2008, 464 p.). Scris „fără ură şi fără părtinire”, volumul reconstituie șapte decenii de istorie, cu mutațiile survenite în plan politic, economic, social, cultural şi – pe acest fond – viața şi activitatea  celui care a fost fiul lui Constantin C. Giurescu (profesor universitar, ministru, deținut în închisoarea Sighet, membru al Academiei Republicii Socialiste România). Tânărul Dinu C. Giurescu, după absolvirea facultății, a trebuit să lucreze pe un șantier de construcții, după care a ocupat un post de muzeograf, iar după 1989 a ajuns profesor universitar şi membru al Academiei Române. Mi-a oferit această carte cu dedicaţia:

Colegului şi prietenului/ Prof. univ. IOAN SCURTU/ Cu cele mai bune simțăminte/ Dinu C. Giurescu/ 10 septembrie 2008