La 10 iulie 1917, în urma unei remanieri guvernamentale, Nicolae Titulescu a intrat în guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu, devenind titularul Ministerului de Finanţe.
În acel moment, România se găsea într-o situaţie dificilă: două treimi din teritoriul său era ocupat de armatele […]
ShareÎn volumul IOAN SCURTU în slujba istoriei – îngrijit de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu şi dr. Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica Sfântu Gheorghe şi Editura Ştefadina Bucureşti, 2020, 482 p. – am publicat un masiv studiu (pp. 43 – 328), intitulat Din istoria Arhivelor Statului/ Naţionale ale României. O experienţă personală (1991 -1996). […]
ShareDupă realizarea Marii Uniri în 1918 se impunea organizarea alegerilor parlamentare pentru constituirea corpurilor legiuitoare în care să fie reprezentaţi locuitorii de pe întreg teritoriul României întregite. Acestea urmau a se desfăşura pe baza votului universal, înscris în Constituţie în iulie 1917, precum şi în Declaraţia Privind unirea Basarabiei din 27 martie 1918 […]
ShareDe autor
Generale
Istoria românilor de la începuturi până în 1920. Drumul spre Marea Unire, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2019, 707 p. + 8 hărţi Politică şi viaţă cotidiană în România în secolul al XX-lea şi începutul celui de-al XXI-lea, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2011, 490 p. Istoria românilor de la Carol I […]
ShareConferinţa păcii de la Paris, care şi-a început lucrările la 18 ianuarie 1919. Delegaţia română, condusă de Ion I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri5 a trebuit să constate că rolul decisiv îl avea „Consiliul celor patru“ (Woodrow Wilson – SUA, Georges Clemenceau – Franţa, Lloyd George – Marea Britanie şi Vittorio Emanuele Orlando […]
SharePerioada cuprinsă între 1815 şi 1920 este numită secolul naţionalităţilor. Acest secol s-a caracterizat prin afirmarea dreptului popoarelor la propria lor libertate, care impunea autodeterminarea şi formarea statelor naţionale.
Baza teoretică a acestei evoluţii a constituit-o Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului adoptată de Marea Revoluţie franceză din 1789, care prevedea: […]
ShareÎn Evul mediu, statele europene erau constituite pe baza principiului dinastic, monarhii respectivi disputându-şi teritoriile şi influenţa, fără a ţine seama de caracteristicile fiecărui popor şi de drepturile persoanelor care-l alcătuiau.[1] Acest principiu a fost contestat de Marea Revoluţie Franceză, care la 26 august 1789 a adoptat Declaraţia drepturilor omului şi […]
ShareRepublica Democratică Moldovenească, proclamată de Sfatul Ţării la 2 decembrie 1918, s-a confruntat, de la început cu probleme extrem de grave. Pe de o parte, anarhia care a cuprins Rusia s-a extins şi în Basarabia, unde vechile autorităţi ţariste au fost înlăturate, iar cele noi, în curs de constituire, nu aveau capacitatea de […]
ShareLa sfârşitul anului 2018, cunoscutul istoric şi muzeograf Narcis Dorin Ion – directorul Muzeului Naţional Peleş – a publicat volumul Mărturia unui istoric singuratic. Convorbiri cu academicianul Dinu C. Giurescu. Este a treia carte de acest fel realizată de Narcis Dorin Ion, după Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei […]
ShareSecolul al XIX-lea a fost numit generic „secolul naționalităților”, fiind caracterizat prin afirmarea dreptului popoarelor la propria lor libertate, care impunea crearea statelor naționale. În realitate, acest „secol” a început în 1789 odată cu Revoluția franceză și s-a încheiat în 1920 prin semnarea tratatelor de pace după Primul Război Mondial.
Ioan Scurtu
Facebook
Comentarii recente
- Vasile la Note de lectură și considerații personale
- Mircea Ionescu la Istorie și actualitate: unitatea națională și „sacrificiul istoric”
- bmj.ro la FDGR-ul lui Iohannis, înfrânt în instanță de Cotidianul
- Marian la Un sfert de veac, trei constituții, trei regimuri (1923-1948)
- wikis.ro la „ENIGMELE ISTORIEI”